Noi oamenii suntem făcuți din aceeași materie.
Ea tinde întotdeauna către perfecțiunea de a ne întrece, de a ne controla și de a ne uimi unul pe celălalt. Creația fiecărui atom de energie a primului și ultimului cuvânt este eliberată din dragostea de a trăi, fericirea nemuritoare a vieții pe pământ. Aceasta ne face liantul nevoii de a exista. Suntem ființe drepte, clare și atotcuprinzătoare a lucrurilor adunate din univers și comasate într-un tandem numit ADN. Viața din noi ne arată cine am fost cine suntem și unde vom ajunge.
Suntem pătimași sau ne bucurăm unul de celălalt dar pentru puțin timp, după care ne înfruntăm începând de la oamenii paria ai societății până la vârfurile unui viitor guvern mondial care din preaplinul lor de pur egoism și infantilism energetic conduc această materie, prin prisma nevoilor lor de a îndobitoci omenirea. Avem destule dovezi că această materie a existat în trecut prin îmblânzirea animalului din noi (…) după care am trecut la cunoașterea propriului interior… avem destule filme care să arate prezentul doar că din păcate aici s-a creat și viitorul nostru.
Din punctul meu de vedere cineva dintre noi ajuns în rang de a conduce guvernul mondial al planetei s-a identificat foarte mult cu filmele care se referă la viitorul apropiat al omenirii și cu ajutorul parlamentului mondial au creeat antimateria omenirii numită robotizare. Ne-a arătat cine suntem, cine am fost, cine suntem și cine vom fi, dacă mergem pas în pas cu antimateria. Suntem o mână de oameni scuipați în natura universului și nu facem altceva decât să ne urâm între noi. Suntem lași… când putem să fim dârzi… suntem leneși atunci când avem ceva de ridicat de jos, față de când am putea să ne autodepășim prin autodeterminare. Suntem falși când am putea spune „Nu” și uităm că suntem aceeași materie. Dreptul de prim născut nu se dă niciodată ori la început a fost materia nu anti…!
Dincolo de toate astea am uitat lucrurile învățate din această materie atunci când am creat primul robot. Oare ce mai avem de creat o altă materie sau altă antimaterie? Nu. Trebuie sa învățăm sa spunem nu celor care creează așa ceva și să le insuflăm energia de a ne prețui viața… natura înconjurătoare și natura umană. Acum, în secolul XXI, ar trebui să fim apreciați pentru această energie, pentru acest atom univers al nostru numit pământ și pentru dorința de a trăi. Roboții nu trăiesc fără noi… iar noi nu putem trai fără limite. Una este să ne dorim altă viață mai bună și alta este să ne autodistrugem.
Una este să iubim aproapele și alta e să primim iubire… iubirea fiind singurul lucru care ne leagă materia de antimaterie… doar că… Roboții nu iubesc.
Ge.N. RĂDULESCU
