instituțiile statului nu comunică între ele. Pentru a explica despre ce este vorba, am să intru cu totul în această cătușă a vremurilor noastre.

Anul trecut, am avut un incident: (am sunat la 112 pentru o problema reală din care m-am ales tot eu cu o amenda de 2000 de lei). Am prezentat datele în instanță și am reușit să anulez amenda. Asta era anul trecut în 2023. Ieri, mi-au dispărut din contul personal, 1078 de lei, fapt care m-a făcut să sun la banca generală de la București. De acolo am primit informația că săptămâna trecută m-i s-a întocmit un dosar din care primăria mi-a oprit o sumă de bani și luna viitoare urmează să-mi oprească alți bani cu tot cu penalizare și dobândă. M-am îmbrăcat ca un chiaun și am fugit la sucursala băncii din oraș. De acolo m-i s-a spus că primăria nu mai anunță pe nimeni dacă are de plătit ceva… îi fură banii ca la chinezi…! Probabil pentru campania electorală.

Astăzi mi-am luat o zi liberă de la serviciu și am plecat în voiaj. Primul drum l-am făcut la administrația financiară. După multe căutări, urcușuri de etaje și povestea mea, am nimerit un inspector drăguț care m-a rugat să nu mă supăr…! Nu e de la noi! Mergeți la vest… acolo e problema! Am cumpărat un taxi și m-am repezit prin tot traficul aglomerat din cauza bulevardului nostru ” în călduri” către vest. Adică am plecat din centrul orașului.

La vest, alte etaje urcate, aceeași poveste a mea… alte întrebări, o altă doamnă… care m-a rugat să nu mă supăr. Nu e de la noi… coborâți și mergeți unde scrie judecătorie. Am coborât și am găsit. Am intrat și m-i s-a spus: mâine e program cu publicul. Da? Dar mâine nu mai este tot același birou? Ba da… tot eu sunt. Veniți mâine. Bă doamnă… eu mă duc înapoi la femeia care m-a trimis aici. Am urcat iar pe scări două etaje. Doamna drăguță trăgea dintr-o cafea..! Uite îți dau adresa unde să-mi trimiți pe email după ce termini… ca să nu mai vi până aici! Du-te și să-ți pună ștampila cu definitiv și irevocabil pe hotărârea judecătorească și apoi gata… aștepți o lună și-ți facem returnarea banilor. Am coborât la parter. M-a trimis doamna „x” Aha…! Ia să vedem! Aaaa… nu-i de la noi!!! Trebuie să mergeți la judecătorie în centru, să vă pună ștampila, după care veniți la noi. Am plecat cu un capac de nervi.

Am ajuns la judecătorie. Polițistul de la ușă m-a întrebat: Ai vreo armă albă în rucsac? Nu! De ce? Trebuie? Am coborât la subsol. În momentul acela eram eu și niște uși. Unde să mă duc? Urc și-l întreb pe politist: unde mă duc cu astea? La arhivă! Era 10.15…! Am ciocănit și am intrat. Suntem în pauză! Fiți amabil… ce fac cu problema asta? I-am povestit. Te duci și achiți o taxă de 5 lei la finanțe…! Apoi, vii la noi.

Am străbătut centrul și am plătit taxa, după care am revenit. Du-te la registratură. M-am dus. Suntem în pauză… reveniți…! Totuși… am tot ce trebuie? După ce i-am arătat documentele, a zis: Du-te și cumpără o cerere tip pentru legalizare! Unde? Tot acolo unde ai plătit taxa de 5 lei.

M-am dus, și când să-mi scot capacul să-mi vărs nervii prin tot tribunalul (…) vine un avocat cu robă și mă întreabă: Ai reușit? Ce? Scuze… v-am confundat… am crezut că sunteți clientul meu….! Dacă tot m-ați întrebat…!!! Ce fac cu astea? I-am povestit tot. Cred că tot orașul meu a aflat despre mine. Sunt o voce a acestui oraș care nu am nevoie să mă prezinte nimeni. Intru la registratură și o doamnă zice: du-te și completează cererea de legalizare. Am ieșit iar pe hol…! Salvatorul meu în robă nu mai era acolo. Am completat cererea din amintirile induse de el după care am intrat puțin nervos în registratura plină ochi cu cafele. E bine acum? De ce zbierați la noi… că vă leagă ăștia de deasupra!!!?? S-a uitat pe acte. I le-am dat pe toate. O să așteptați…! Nu-i problemă, bine că am rezolvat. Aștept aici pe hol afară. Nu. Nu… ! Încercați peste o săptămână… după care mergeți la vest și apoi așteptați acasă să vă comunicăm dacă vă restituie banii! Cam asta e.

Am ieșit în stradă îmi venea să zbor o săptămână pe deasupra orașului…! Se pare că o să fie cam scumpă campania electorală de anul ăsta! Menționez că am auzit despre aceleași popriri la cei care au alocații pentru copii și la bătrânii cu handicap permanent… pentru că ei au banii ficși!!!

P.S. am pierdut adresa de e-mail!

Georgel N. RĂDULESCU