Cu toții simțim o schimbare! 

Am vrea să ne îmbrățișăm dar suntem plini de ură și necredința în vremuri bune. Din punctul meu de vedere schimbarea se leagă de credința fiecarui om în sufletul lui. Cum poți să crezi într-un lucru… dacă pentru el ți de fapt secret ura și neșansa pe care o acorzi unui om, pentru a deveni numai tu mai bun în ceva decât el…?

Cum ai curajul să ceri de toate de la universul tău sau credința ta, dacă tu de fapt ascuzi în tine că pe interior, la un moment dat, tu nu ești demn de ceea ce ai cerut? Unde este iertarea pe care ți-o acorzi ție personal, înainte de a spune că de fapt ierți o persoană care ți-a greșit? Chiar trebuie să urăști ca să te simți liniștit?

Eu nu cred asta. Poate că ura a fost cumva implementată de către cei care au vrut să fie bine doar pentru o parte din ei… dar de ce nu ar fi implementată bucuria de a ne îmbrățișa ca oameni? De ce să ne bucurăm de o mașină electrică sau cum îi spune… decât să nu ne bucurăm de faptul că ne luăm o mașină normală, care merge tot acolo unde vrem noi… poate una care să meargă cu apă sau cu aer… adică, dacă tot am văzut… sau ni s-a impus să vedem de-a lungul istoriei că există un viitor, de ce să nu facem cadou biciclete pentru persoane cu handicap financiar și autotrenuri pentru handicapați bogați care să plece pe lună și pe marte dacă au chef… important e să aibe puterea de a se trezi din somnul rațiunii…!

Hai să facem un exercițiu de imaginație!!! Cum ar fi să ai în tine ca om, puterea de a ierta? Adică… Ceaușescu… Dumnezeu să-l odihnească… la un moment dat, în revoluția din 1989 chiar și eu am scris pe un steag că am fost de acord cu plecarea sufletului său la ceruri și pentru asta îmi fac mea culpa în fata oricărei persoane care vrea să mă ierte… dar ca să continui… cum ar fi să iertăm așa peste noapte, pe toți cei care sunt vi?

Noi românii de pretutindeni avem o vorbă… cea cu… capul plecat… asta e… noi omenii suntem făcuți din greșeli și de-aia facem greșeli… dar cum ar fi peste noapte să ne trezim cu un chef de îmbrățișat… adica și pe Mr. Putin și pe Mr. Biden… și pe Dl. Kim… nu mai știu… e doar o vorbă…! Cum ar fi să demonstram că suntem făcuți într-adevăr după chipul și asemănarea lui Dumnezeu? Cum ar fi să fim toți o lume nebună plină de iubire fără destrăbălare… de respect prin recunoștința că avem dreptul să ne dăm seama că am greșit… cum ar fi să fie pace…?

Adică… sunt niște ființe vi care traiesc sărăcuțele… 24 de ore… se numesc efemeride… ele se nasc dimineața și mor seara dar între timp ele sunt conștiente că așa le-a lăsat Dumnezeu și au timp și de copilărie și de sex și de făcut copii… și de stat la taclale spre apusul vieții… după care mor pentru că știu că au lăsat pe cineva în urmă… dorința de a trăi…!

Cum ar fi să avem iertarea aia în sufletul nostru de români care așa am fost de când ne știm? I-am primit pe toți cu pâine și cu sare și de fapt ei ne-au furat bogăția sufletului? Este adevărat că la smecheri le-am mâncat păsările… dar de ce oare? Pentru că ei le-au luat pe-ale noastre și le-au omorât. Dar cum ar fi să-i iertăm noi românii pe toți cei care s-au dat cu capul de pereți și i-au blestemat pe toți cei care au furat de la noi tot? Nu cumva toți românii ar veni in România? Nu cumva tara asta ar deveni cea mai bogată economic din lume… așa cheală cum a rămas? Nu cumva Putin ar da mâna cu toți smecherii de pe planetă și am sărbători ideea că ne-am născut în apusul istoriei create de până acum… și bucuriei… sau fericirii că vine Crăciunul și că e necesar să ne aducem aminte să fim sănătoși și fericiti de sărbători? Nu cumva m-ar lua lumea care nu știe ce face… la bătaie… pentru articolul ăsta?

Ge. N. RĂDULESCU

P.S. În caz că nu mai dau niciun semn, să aprindeti o lumânare… pentru aromaterapie, ca să mă trezesc! Dacă vă închide cineva postul… asta e… o dau și pe Facebook! Să fim sănătoși și fericiți de sărbători!!! Doamne ajută!