Se scumpește sărăcia.

Stau și mă întreb: Ce folos mai are fericirea dacă vremurile sunt pe ducă? Răspunsul e clar că poate veni fără doar și poate pe bandă rulantă: „cum poți sa spui asta…? Fără fericire nu se poate trăi…!” Sau… alții spun: „Vezi de treabă, e doar părerea ta!”.

În fine, eu ceea ce spun, chiar cred și asta mă face să scriu această pagină săracă în emoții. Mie unul care văd fericirea altora de pe marginea mea de viață, lucrurile îmi par altfel. M-am obișnuit atât de mult cu sărăcia, încât atunci când îmi cumpăr o pereche de ciorapi, sau un tricou, mă văd chiar împlinit. Știu că am o părere proastă despre vremurile actuale însă din punctul meu de vedere atunci când nu mai pot avea încredere în ziua de mâine, încerc să mă adaptez la clipă și să observ că lucrurile nu mai stau așa cum le vedeam altădată. Omenirea este asaltată de lucrurile proaste din această viață. Patimile ei așteptate de mult timp de către actualii conducători din umbră, sunt nenumărate și malefice în același timp. Pâinea noastră cea de toate zilele este verificată de ei altfel decât până acum, astfel trebuie să conțină dacă se poate chiar și cianură în loc de grâu. Arta secolelor este batjocorită la tot pasul iar dorințele oamenilor tind către cele mai scumpe idealuri ale prostituției vieții.

Nu mă consider un laș că spun toate astea, pur și simplu arăt că viața acestei planete însăși este o artă scuipată și drogată la tot pasul. Cât de ciudat…!!! Oamenii au impresia că dacă se autodistrug în fiecare zi sunt sănătoși, sunt mulțumiți pe deplin, fără să înțeleagă că la un moment dat(…) așa cum m-am săturat eu de sărăcie împlinită, așa se vor sătura ei de prostituție fericită. Nu mai este mult până când își vor da seama că în loc de alei le vor trebui copaci și în loc de greier le vor trebui creier. Uriciunea pustiirii pe care o ridică zi de zi în slăvi, le va lua și ceea ce au și vor fi dominați de propriile lor realizări în materie de tehnologie. Roboții fără suflet, fără discernământ și fără milă vor deveni părinții lor adoptivi și îi vor arunca în lagăre speciale pentru oameni. Actualii guvernanți vor deveni slugile lor interzise… iar eu, nu voi mai fi prezent, decât într-o fotografie… care fără doar și poate… va dăinui undeva în memoria cuiva!

Georgel N. RĂDULESCU