Compatibilitatea între generațiile de oameni apare la o anumită vârstă!
Această observație m-i s-a adeverit atunci când am întâlnit persoane care aveau aproape jumătate din vârsta mea. Acum, am 56 de ani însă atunci când aveam 40 de ani și îi întâlneam pe cei de 20 de ani, vedeam că există o anumită compatibilitate. În ciuda schimbării vremurilor, datorită noilor descoperiri ale tehnologiei, această diferență de jumătate de vârstă, a început să se transforme. Acum, la cei 56 de ani ai mei, observ că această compatibilitate este mult mai diferită decât în anii trecuți.
Din punctul mea de vedere, maturitatea mea este asemănătoare cu a lor, de aici pot trage concluzia că trecerea mea în vârsta a treia este mult mai aproape decât mi-am închipuit. Generațiile noi au învățat lucruri de la mine doar pentru o scurtă perioadă de timp. Dacă în adolescența mea aveam o legătură mai strânsă cu cei care aveau vârsta încă o dată decât a mea, acum lucrurile sau schimbat radical. Noile generații sunt mult mai dezvoltate psihic și au o înțelegere mult mai profundă a factorilor unei vieți omenești. Tăria lor de caracter este mult mai personalizată față de felul în care tratam eu viața atunci la începutul maturității mele. Grijile adaptării mele la progresul științei din prezentul meu sunt mult mai numeroase decât ale lor iar ceea ce mă face să-mi păstrez această compatibilitate cu noile generații este că mă bucur atunci când ei vin către mine cu întrebări la care le răspund cu dragă inimă și cu foarte mare aplomb. În felul acesta îmi pot forma ideea de incompatibilitate între generații.
Aici pot aduce ca și argument un proverb: „Spune-mi cu cine te aduni, ca să-ți spun cine ești”. Nu întâmplător spun acest lucru. Cred că problemele actuale legate de incompatibilitate între generații, apar tot din cauza celor care au încercat mai mult sau mai puțin să își educe copiii în spiritul respectului și al filozofiei despre viață. Și acum că vorbesc despre filozofia vieții, aș vrea să aduc în această lucrare, un termen medical, care se numește: ” efectul placebo”. Pe undeva este o legătură între proverb și acest termen și anume că fiecare om avem în informația noastră din naștere această atracție să-i spunem, a ceea ce se numește compatibilitate sau incompatibilitate cu cei de lângă noi. Fiecare trăim sentimente diferite față de anumite persoane însă am observat că înaintarea în vârstă este cu două tăișuri: una este să rămâi deschis și să accepți în viața ta pe oricine îți apare în cale și alta e să devii posac și să te interiorizezi(…) devenind slab și poate chiar să te apropii mai repede de vârsta a treia.
Ceea ce vreau să spun e că a te maturiza și a îmbătrâni frumos ca om, este o datorie umană care de-a lungul perpetuării noastre ca specie o purtam din tată în fiu, valori pe care indiferent dacă vrem sau nu vrem, este necesar să le ducem mai departe pentru îndeplinirea tuturor dorințelor noastre. Odată cu acest proverb și acest efect placebo, care ne poate duce și pe noi dar și pe ei într-o zonă de unde putem extrage frumosul chiar și din punctul de distanțare, pot spune că numai împreună putem domina tot ce e rău și amar; tot ce e dur și insuportabil; tot ce este incompatibil cu relațiile între noi și tot ce ne devine antipatic.
Noi chiar putem renaște empatia(…) bucuria de a trăi!!!
Georgel N. RĂDULESCU
