Trăim sentimente(…) și fără să ne dăm seama, ne identificăm atât de mult cu ele încât n-i le însușim de fiecare dată, dar doar atunci când vine vorba despre persoana noastră.
Uneori simțim la fel, alteori sentimentele devin doar stări personale și astfel uităm de omul de lângă noi. Suntem dependenți de propriile noastre stări și astfel devenim egoiști. Ne orientăm către acel lucru urât care se numește: „după mine potopul…”.
Nu ne mai interesează omul de lângă noi. Ne interesează doar ceea ce simțim noi personal. Simțămintele noastre sunt mult mai importante decât omul de lângă noi și atunci vin și pun întrebarea: Ne mai putem numi oameni empatici? Mai putem să recunoaștem că ne interesează omul de lângă noi? Categoric nu!!
Trăim într-o lume cu sentimente false. Alimentele sunt create false. Organismul civil numit societate, este fals. Totul este o lume falsă. Fără să ne dăm seama ne identificăm cu o lume moartă. Noi cei vii, de fapt suntem morți. Trăim sentimente false cu toate că ne dorim să trăim într-o lume mai bună! Din păcate pentru noi și pentru omul de lângă noi trăim într-o lume duală, o lume care fără să se vrea devine pe zi ce trece tot mai egoistă. Conducătorii luptă pentru ei. Oamenii de rând luptă pentru ei.
Undeva se produce o mare ruptură…!. Și atunci când lanțul vieții autentice se rupe, ce faci?? Cauți să-l înnozi din nou?? Cum…?? Cine poate să reușească această lipitură?? Cine mai poate aduce acest anormal la normal? Ai putea să juri cu mâna pe Biblie și să te întrebi singur pentru această încercare(…) pentru această demonstrație a propriei tale dorințe de a schimba lucrurile în bine dar ai să îți răspunzi singur și foarte dezamăgit: „Nimeni”… ceea ce înseamnă că atunci vei fi capitulat singur această luptă însă tocmai speranța de a mai crede în credința ta te mai poate salva exact atunci când îți vei da seama că empatia înseamnă răspunsul tuturor lucrurilor, a tuturor nedumeririlor tale.
Atunci vei înțelege cu adevărat că cineva ți-a scris și te-a îndemnat să urmezi acel manual însemnat al vieții tale, scris cu litere veșnice în inima ta: „Iubeșteți aproapele…!!!”
Georgel N. RĂDULESCU
