Oglinda sunt eu…!
De ce spun asta? Pur și simplu este o nouă observație.
Deunăzi, m-am privit în oglindă… și nu pe de-a-ntregul ci în oglinda de la baie… acolo m-am revăzut după câțiva ani. Bine… nu înseamnă că nu am mai făcut asta de atunci… ci pur și simplu am realizat cine sunt eu.
La început… a fost atenția asupra părului… am albit în părți și am un fel de chelie diferită față de alți bărbați de vârsta mea. Am realizat că privirea mea ascunde un farmec pe care credeam că l-am pierdut. Am zâmbit. Mi-am dat seama că am derulat surâsul propriei mele vieți. Ridurile îmi spuneau: nu-ți fie teamă… nu ești singurul…!
Am prins curaj și am început un studiu… am revăzut copilăria, școala, armata… mi-am reamintit unele pozne… în fracțiuni de secundă prindeam puterea de a fi. Am încercat să-mi aduc aminte anumite faze dure din viață însă ceva îmi spunea că stric momentul…!
Am șters oglinda cu mâna și am privit din nou…! Nu sunt narcisist însă am descoperit ceva…! M-am redescoperit pe mine însumi… poate un pic învechit…! Mi-am descoperit temerile… puterea de a merge mai departe… am descoperit viața.
Într-o lume nedescoperită m-am regăsit pe mine. Sunt cea mai mare forță a mea. Sunt în stare să mut munții din loc. Am înțeles că am o viață, o inimă și un suflet a cărei triadă am tot dreptul să o reunesc oricând îmi doresc. Am puterea de a merge mai departe. Nu are voie nimic să mă dea înapoi. Am luptat, lupt și voi lupta pentru mine.
Oglinda…! Trecutul prezentul și viitorul s-au reunit. Ea este tot războiul și pacea din mintea mea. Acolo sunt eu, ești tu, suntem toți. Trecem într-o poveste a cărei putere este mai mare decât viteza luminii…!
Instantaneu… am zâmbit din nou … omul cert, real, important, mi-a transmis…!
O zi bună optimistule !!!
Ge. N. RĂDULESCU
