Lăsăm sărbătorile în urmă și ne punem întrebarea … oare veselia a fost sau nu justificată?
Am mai pus un an la cicatricea timpului și ne îndreptăm cu stăruință spre noul capăt al zării! De ce spun asta? Simplu … covidul va dispărea într-o bună zi și în viitorul apropiat vom afla ca n-am pierdut nimic vis a vis de ceea ce se va întâmpla, chiar se întâmplă.
Avem un guvern nou, dar același președinte … este asa cum as pune într-o cana de ceai piper în loc de zahăr … asta nu o sa schimbe nimic dacă nu punem și puțină lămâie … vorba aia … dacă viața ne da o lămâie … hai sa o facem limonadă!!!
Faptul ca am mai îmbătrânit un an nu ne face sa înțelegem decât ca ne-am mai maturizat și am început sa observăm ce înseamnă schimbarea. În curând nu vom mai purta masca și chiar ne vom îmbrățișa … aceasta fiind o viziune pusă în practica … deci, se poate … doar ca acum vin cu o întrebare …! De ce schimbarea vine la noi abia acum când suntem pe marginea prăpastiei? Răspunsul e simplu! Am mai îmbătrânit un an … !
Ge. N. RĂDULESCU
